Puncte de vedere

Optimist



Pesimist



sau invers?

:(

Sunt obosita si nervoasa... parca as merge cu norul deasupra capului... asa ca stati departe pt o vreme!

Alintata casei

Abia trezita din somn...



Cu jucarie noua...





Gata, nu mai am chef de voi.



Stand frumos la poza

Visand la Retezat

Imi e dor de Retezat, de abrupturile lui, de stancile lui, de apele reci, de lacurile clare...



Ne planuisem sa il revedem de revelion. Vroiam sa mergem la Gentiana... imi amintesc prima oara cand am fost acolo... frigul... ceaiul cald... chitara care trecea de la unul la altul pentru ca mainile inghetau prea repede... vantul care vuia afara... as fi vrut sa retraiesc aceste senzatii inzecite de zapada Retezatului.



As fi vrut sa vad crestele acoperite de albul zapezii, sa merg pe deasupra jnepenilor abia ghiciti sub zapada...



Dar nu s-a putut :( Dupa cateva saptamani de amanari, in care ne-au zis ca inca nu s-au hotarat care e regimul de revelion, cei de la Gentiana ne-au zis ca s-a ocupat, ca nu mai avem loc...



Asa ca acum rascolesc pozele vechi deja de 3 ani, din toamna in care l-am vazut ultima oara si oftez...



... poate la anul avem mai mult noroc...



poate la anul apucam sa ne revedem...



Pana atunci: Negoiu here we come again!

Fagaras...2

Continui cu poze din Fagaras... alta zi... alt traseu.



Speriati de ceata/nori/frig si cam anchilozati din cauza febrei musculare si mai ales a lenii in ziua a doua nu ne-am avantat prea departe.



Am urcat pana pe Vanatoarea lui Buteanu unde am asteptat zadarnic mai mult de o ora sa se ridice ceata.



Ceata a fost mai incapatanata...



Am coborat apoi pe la lacul Capra spre Cota 2000.



Am stat un pic la soare...



si am admirat peisajul...



si ne-am intors in ceata de la Balea.

Fagaras...

2 zile de concediu... o tura scurta in Fagaras pentru recuperare psihica...
Am ales cea mai simpla cale: Transfagarasanul si Balea (erau unii care au zis ca nu vor sa doarma in refugiu pentru ca e frig :P ). Ideea s-a dovedit a fi proasta in noapte de sambata (multi oameni care considera fun sa se imbete la peste 2000 de metri :( ) dar ok in urmatoarele nopti (bine ca ei nu au concediu).



Bineinteles ziua fugeam cat puteam de repede din valea plina de masini pentru a ne incarca bateriile cu liniste si cu aer curat.



Muntele ne-a primit ca o gazda buna: cu tot ce trebuie pentru o excursie de neuitat.



Prima zi am dat o fuga pana la Caltun...



... uff... lipsa de antrenament si-a spus cuvantul la unii dintre noi



... la altii energia acumulata in timpul anului a refulat



noroc cu ploaia care ne mana din urma.

"Buna seara, Prieteni!"

Vineri seara Iris a sarbatorit 30 de ani de existenta. S-a strans lume multa, de la copii pana la oameni de varsta a treia. Majoritatea, prieteni de demult ai trupei, asteptau cu nerabdare sa cante impreuna Pe ape, Strada ta, Floare de Iris, Trenul fara nas, Somn bizar, Noaptea etc si sa auda melodii noi de pe ultimul album.

Cand au cantat Valuri eram numai zambet. Mi-am adus aminte de primul concert Iris la care am fost. De fapt era chiar primul concert la care mergeam. Cata vitalitate, cata energie transmiteau publicului, cati prieteni stransi in acelasi loc! Si eu, un copil inca in scoala generala eram acolo sa ii vad, sa ii aud, sa ii simt, uimita de norocul meu si atenta sa nu scap nimic, sa imi ramana totul intiparit in memorie pentru totdeauna. Nu stiam atunci ca voi mai avea ocazia sa ii vad de nenumarate ori.

S-au schimbat multe de atunci. Ei sunt un pic mai obositi, poate un pic mai plictisiti de multele concerte pe care le sustin, mai batrani la trup dar la fel de tineri la suflet. Publicul e un pic mai cuminte, probabil si datorita ultimelor albume, mai linistite. Si totusi concertul de vineri a fost altfel... mai plin de energie, mai plin de prieteni decat deobicei. Probabil pentru ca era o aniversare importanta: 30 de ani! Sau poate pentru ca asa am vrut eu sa fie si deci asa l-am simtit...

Trec ani nesfirsiti, dar IRIS ramine
Prin voi, caci voi ne veti urma
La bine si la rau
Iar rockul ajunge sa fie chiar zeu.

IRIS,
Steaua ta,
Prin noi va lumina!



PS: stiu ca asteptati poze din Fagaras, dar nu am avut timp/chef sa le selectez.