Din nou EL

Imi(ne) era mult prea dor de Crai asa ca vineri dimineata ne-am luat cortul in spate si ne-am urcat in tren. Mai pe jos, mai cu caruta (multumim!) am ajuns la Plaiul Foii unde, surpriza, erau destul de putine corturi si surprinzator de putina galagie. Am luat-o catinel in sus spre Spirlea si apoi pe Lanturi. Cum lume era putina am avut conditii prielnice pentru admirat natura. Si Craiul nu ne-a dezamagit nici de data asta.

Am admirat de aproape cateva familii de capre negre.



Si le-am facut o gramada de poze.



In partea aceea de creasta nu era nimeni in afara de noi si capre (si - cum am aflat noaptea - niste soricei foarte flamanzi si fara pic de frica).



Din fericire refugiul este in stare buna (da, are usa si se si inchide). Din nefericire nu am putut sa luam a doua zi toate gunoaiele lasate de 'iubitorii muntelui' in jurul refugiului :(



Dupa o noapte in care a plouat cu galeata am avut surpriza sa ne trezim cu o priveliste de vis.



Asa ca ne-am uitat inca odata catre nord si am pornit-o pe creasta sudica.



Am gasit si prima floare de colt :)



Am mers destul de mult prin nor dar am avut si parte de priveliste.



Si totul era asa de verde...



Ca ne-am hotarat cu greu sa coboram in civilizatie.



Dar gandul mi-a ramas la EL