26 februarie 2008

Dorul meu de duca...

Iar m-a apucat un dor de duca...



de dimineti reci si senine...



de aer curat si liniste sufleteasca...



Pe scurt: mi-e dor de muntii mei!

Publicat de Laura Florea la 9:48 a.m.

2 comentarii:

yonelc spunea...

Si pe mine ma apuca un dor de duca cand vad fotografiile tale

martie 25, 2008 12:01 p.m.
Laura Florea spunea...

Deci de la poze mi se trage... si e si contagios... :)

Multumesc pentru vizita si comentariu!

martie 25, 2008 12:56 p.m.

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)