A meizanologist's diary (71)
Acum 2 zile
22 decembrie 2008
11 decembrie 2008
Bulgaria 2008
Pentru ca asa suntem noi incapatanati si le facem pe toate pe dos, am inceput iarna calendaristica la mare, la vecinii nostri bulgari. Habar nu aveam la ce sa ne asteptam de la litoralul bulgaresc (nefiind prea mari iubitori de mare nu ne-am pus problema pana acum sa mergem la bulgari pe litoral), dar am fost placut impresionati (probabil pentru ca era iarna si deci destul de pustiu :) ). Ne-am cazat relativ ieftin la un hotel din Balcik situat foarte aproape de mare. Si cand zic foarte aproape inseamna ca prin geamurile de termopan auzeam valurile si dimineata cam asa se vedea de la noi de pe balcon (da, stiu ca poza e miscata dar nu m-am carat cu trepied dupa mine):
Am aflat cu stupoare ca o parte din litoralul lor are faleze si nu plaje (v-am zis deja ca habar nu aveam unde mergem). In Balcik, sincer, nu stiu unde se poate face o baie in mare pentru ca malul e stancos sau plin de stabilopozi (triunghiulari :) ).
Fiind iarna era plin de pasari. Multi cormorani (cred ca asa se cheama) care isi uscau penele la soare chestie care ma amuza enorm (nu ma intrebati de ce).
"Castelul" reginei Maria e superb si mai frumoasa este gradina botanica ce il inconjoara. Ma intreb cum arata vara daca mie mi-a placut atat de mult iarna.
Si pentru ca am avut destul timp la dispozitie ne-am plimbat si prin imprejurimi. Nisipurile de aur si Albena par a fi clasicele statiuni de la mare. Si totusi plaja e mare, nisipul e fin si curat (chiar si iarna), hotelurile par bine intretinute. Am inteles de ce atatia romani prefera sa mearga aici vara.
Mi-a placut la capul Kaliakra. E impresionant sa vezi asa o forma stancoasa inalta ce rasare din mare. E fain si contrastul facut de stanca rosie cu marea azurie.
Faptul ca pe aceasta limba de pamant mai vezi inca ruine batute de vantul rece, sarat si umed adauga un plus de mister.
Concluzia e clara: merita vazut!
Am aflat cu stupoare ca o parte din litoralul lor are faleze si nu plaje (v-am zis deja ca habar nu aveam unde mergem). In Balcik, sincer, nu stiu unde se poate face o baie in mare pentru ca malul e stancos sau plin de stabilopozi (triunghiulari :) ).
Fiind iarna era plin de pasari. Multi cormorani (cred ca asa se cheama) care isi uscau penele la soare chestie care ma amuza enorm (nu ma intrebati de ce).
"Castelul" reginei Maria e superb si mai frumoasa este gradina botanica ce il inconjoara. Ma intreb cum arata vara daca mie mi-a placut atat de mult iarna.
Si pentru ca am avut destul timp la dispozitie ne-am plimbat si prin imprejurimi. Nisipurile de aur si Albena par a fi clasicele statiuni de la mare. Si totusi plaja e mare, nisipul e fin si curat (chiar si iarna), hotelurile par bine intretinute. Am inteles de ce atatia romani prefera sa mearga aici vara.
Mi-a placut la capul Kaliakra. E impresionant sa vezi asa o forma stancoasa inalta ce rasare din mare. E fain si contrastul facut de stanca rosie cu marea azurie.
Faptul ca pe aceasta limba de pamant mai vezi inca ruine batute de vantul rece, sarat si umed adauga un plus de mister.
Concluzia e clara: merita vazut!
23 noiembrie 2008
Barcaciu 2008
Cu un chef nebun de aer curat am ignorat avertizarile meteo si am pornit joi dimineata catre Fagaras. Am lasat masina la Poiana Neamtului si un pic dupa ora 16 eram deja la Barcaciu. Priveliste superba... vreme buna... toata lumea era a noastra.
Apusul ne-a lasat fara cuvinte
A doua zi a inceput cu un pic de ninsoare si ceata asa ca am pornit catinel catre cabana Negoiu (in vizita). Nu a trecut mult si norii s-au ridicat si am putut admira peisajul in toata splendoarea lui. Am vazut si niste cocosi de munte dar am fost prea socata ca sa apuc sa le mai fac si poze. Poate data viitoare.
Sambata avertizarile meteo s-au adeverit. A nins ca in povesti. Totul a devenit alb imaculat. Mi s-a amintit de ce iarna e anotimpul meu preferat :)
Apusul ne-a lasat fara cuvinte
A doua zi a inceput cu un pic de ninsoare si ceata asa ca am pornit catinel catre cabana Negoiu (in vizita). Nu a trecut mult si norii s-au ridicat si am putut admira peisajul in toata splendoarea lui. Am vazut si niste cocosi de munte dar am fost prea socata ca sa apuc sa le mai fac si poze. Poate data viitoare.
Sambata avertizarile meteo s-au adeverit. A nins ca in povesti. Totul a devenit alb imaculat. Mi s-a amintit de ce iarna e anotimpul meu preferat :)
22 octombrie 2008
De asta vara
Cateva poze din orasele pe care le-am vazut vara asta.
Cluj - nu va lasati speriati de blocajul de pe Feleac. Clujul merita vazut.
Catedrala Ortodoxa si statuia lui Avram Iancu
Teatrul National
Mi-au placut in special stradutele pietonale din centru.
:)
Targu Mures - a doua oara aici dar la fel de incantata.
Bulevardul central si Catedrala Ortodoxa
Consiliul Orasenesc
Nu pot sa nu fac reclama bibliotecii Teleki-Bolyai. E uimitoare ideea ca o biblioteca inca publica are carti unicat pe care oricine are voie sa le consulte.
Eu nici nu am avut curajul sa ating cartile de aici. Sunt comori prea importante pentru a fi irosite.
Timisoara - incredibil cate parcuri si spatii verzi are acest oras.
Catedrala Mitropolitana
Piata Unirii
Cladirile din centru sunt frumoase, chiar daca nu sunt recent renovate.
Cluj - nu va lasati speriati de blocajul de pe Feleac. Clujul merita vazut.
Catedrala Ortodoxa si statuia lui Avram Iancu
Teatrul National
Mi-au placut in special stradutele pietonale din centru.
:)
Targu Mures - a doua oara aici dar la fel de incantata.
Bulevardul central si Catedrala Ortodoxa
Consiliul Orasenesc
Nu pot sa nu fac reclama bibliotecii Teleki-Bolyai. E uimitoare ideea ca o biblioteca inca publica are carti unicat pe care oricine are voie sa le consulte.
Eu nici nu am avut curajul sa ating cartile de aici. Sunt comori prea importante pentru a fi irosite.
Timisoara - incredibil cate parcuri si spatii verzi are acest oras.
Catedrala Mitropolitana
Piata Unirii
Cladirile din centru sunt frumoase, chiar daca nu sunt recent renovate.
20 octombrie 2008
Culori de toamna
Pentru relaxare ni s-a propus sambata o plimbare mica prin muntii Baiului. Am acceptat bucurosi propunerea si la ora 6 eram in tren. Am coborat in Valea Larga de unde am inceput sa urcam pe Valea lui Bogdan/Fruntea lui Vasai. Un pic de urcus pieptis si am iesit deasupra padurii unde ne astepta o priveliste de toata frumusetea. Toamna si-a intrat pe deplin in drepturi iar culorile naturii sunt superbe.
Cand am trecut de Vf. Razoare au inceput sa iasa si Bucegii din nori.
Vremea era mult prea buna de plimbare asa ca am renuntat la ideea de a prinde personalul si ne-am continuat drumul spre Baiul Mare...
unde am facut pauza de masa si de admirat privelistea...
si evident de facut poze la tot ce era in jur
Ne-am hotarat cu greu sa coboram (noroc cu vantul care era cam rece).
Dar si coborarea a fost printr-o padure superba.
Cand am trecut de Vf. Razoare au inceput sa iasa si Bucegii din nori.
Vremea era mult prea buna de plimbare asa ca am renuntat la ideea de a prinde personalul si ne-am continuat drumul spre Baiul Mare...
unde am facut pauza de masa si de admirat privelistea...
si evident de facut poze la tot ce era in jur
Ne-am hotarat cu greu sa coboram (noroc cu vantul care era cam rece).
Dar si coborarea a fost printr-o padure superba.
16 septembrie 2008
Rodna 2008 sau reteta unui concediu reusit
Facut rost de una bucata harta buna a Rodnei... recomandata harta Muntii Rodnei - ghid turistic, autori: Andrei Beleaua, Petru Lucian Goja, Dinu Mititeanu, editura Bel Alpin. Folosit cu succes... bine facuta... recomand mai departe.
Luat apoi bagajele in spinare si urcat in trenul de Vatra Dornei (se poate si varianta cu Viseul de Jos dar mai fusesem pe acolo). Daca bagajele sunt destul de grele, se doarme cu spor... daca nu, se doarme iepureste cu un ochi la bagaje. Eu dormit iepureste :(
Dupa o noapte lunga in tren, luat autobuzul de la Iacobeni catre Carlibaba. Aflat cu surpriza ca de la Carlibaba pana la Gura Lalei sunt cam 13-15km. Apucat de facut cu mana la soferi... un camion... o dacie papuc... un jeep... noi mers in continuare pe jos... facut cu mana in continuare... stupoare: opreste o Octavia si ne ia. Fericire mare, nu mai mergem pe jos. Din pacate soferul nu e din partea locului, nu stie unde e Gura Lalei... nici noi nu stim... uitat pe harta... e inainte de un sat numit Sesuri... cautat indicator de intrare in sat... si mers... si mers... indicator nicaieri... mers prea mult... multumit sofer Octavia (profund recunoscatori) si dat jos la niste case... aflat ca trecusem de Gura Lalei... facut stanga imprejur si mers vreo 7km pe sosea... ajuns la drumul forestier... alti 7 km in fata... mers juma de ora si cedat nervos... o ora de somnic in iarba... luat rucsacul in spinare si plecat mai departe.
Mai odihniti... drum frumos... urcus prin padure... in final ajuns la Lala Mare... lac, priveliste... relaxant.
Pus cort la Lala Mica... uitat dupa capre... speriat de capre... speriat capre... facut nani... trezit inainte de rasarit...
... pozat rasarit...
... pozat altele in lumina rasaritului...
... luat rucsacul in spate, urcat Ineul si apoi 5 ore pana la Gargalau.
... plecat dimineata de la Gargalau catre La Carti...
... admirat culorile...
... papat multe afine...
... pus cortul si multumit ca nu ia apa de la multa ploaie... dimineata trezit cu soarele in ochi...
... strans repede si plecat catre Pietrosu'
... cautat Milka...
... relaxat pe malul Iezerului...
... coborat in Borsa. Gata!
Luat apoi bagajele in spinare si urcat in trenul de Vatra Dornei (se poate si varianta cu Viseul de Jos dar mai fusesem pe acolo). Daca bagajele sunt destul de grele, se doarme cu spor... daca nu, se doarme iepureste cu un ochi la bagaje. Eu dormit iepureste :(
Dupa o noapte lunga in tren, luat autobuzul de la Iacobeni catre Carlibaba. Aflat cu surpriza ca de la Carlibaba pana la Gura Lalei sunt cam 13-15km. Apucat de facut cu mana la soferi... un camion... o dacie papuc... un jeep... noi mers in continuare pe jos... facut cu mana in continuare... stupoare: opreste o Octavia si ne ia. Fericire mare, nu mai mergem pe jos. Din pacate soferul nu e din partea locului, nu stie unde e Gura Lalei... nici noi nu stim... uitat pe harta... e inainte de un sat numit Sesuri... cautat indicator de intrare in sat... si mers... si mers... indicator nicaieri... mers prea mult... multumit sofer Octavia (profund recunoscatori) si dat jos la niste case... aflat ca trecusem de Gura Lalei... facut stanga imprejur si mers vreo 7km pe sosea... ajuns la drumul forestier... alti 7 km in fata... mers juma de ora si cedat nervos... o ora de somnic in iarba... luat rucsacul in spinare si plecat mai departe.
Mai odihniti... drum frumos... urcus prin padure... in final ajuns la Lala Mare... lac, priveliste... relaxant.
Pus cort la Lala Mica... uitat dupa capre... speriat de capre... speriat capre... facut nani... trezit inainte de rasarit...
... pozat rasarit...
... pozat altele in lumina rasaritului...
... luat rucsacul in spate, urcat Ineul si apoi 5 ore pana la Gargalau.
... plecat dimineata de la Gargalau catre La Carti...
... admirat culorile...
... papat multe afine...
... pus cortul si multumit ca nu ia apa de la multa ploaie... dimineata trezit cu soarele in ochi...
... strans repede si plecat catre Pietrosu'
... cautat Milka...
... relaxat pe malul Iezerului...
... coborat in Borsa. Gata!
24 august 2008
Retezat 2008
Ziua 5: Bucura - Lacul Pietrele - Gentiana - Pietrele
Dimineata zilei a 5 a am pierdut-o pe la Bucura cascand gura :) Ne-am strans cortul si pe la pranz am plecat catre Pietrele.
Nu pun aici pozele cu vacile de la lacul Pietrele sau cu vatra de foc de jnepeni facuta de ciobani la Bordul Tomii pentru ca arata prea urat :( Dar ma intreb iar, cine strica mai mult in aceasta zona: ciobanii sau turistii?
La Pietrele era plin. Locurile de cort, si asa putine si proaste, erau ocupate. Casutele erau si ele ocupate. Dar am avut noroc sa gasim o camera la Stanisoara. Am fost uimita de conditiile destul de bune oferite pentru un pret nu foarte mare de cazare.
Ziua 6: Pietrele - Valea Stanisoara - Retezat
Ne-am preparat masa de dimineata la primus in fata vilei, urmariti atent de un animalut mic, mic de tot. Nu prea stiu ce soi de soarece e (lumea zice ca ar fi chitcan), dar era tare curajos si simpatic.
Am pornit apoi prin Valea Stanisoara catre Varful Retezat. Ca si in celelalte zile soarele ardea destul de puternic asa ca ne-am bucurat de umbra padurii si de apropierea apei.
Am admirat privelistea indelung :)
intr-o parte
si-n celalta
Si ne-am intors relaxati la Pietrele
Dimineata zilei a 5 a am pierdut-o pe la Bucura cascand gura :) Ne-am strans cortul si pe la pranz am plecat catre Pietrele.
Nu pun aici pozele cu vacile de la lacul Pietrele sau cu vatra de foc de jnepeni facuta de ciobani la Bordul Tomii pentru ca arata prea urat :( Dar ma intreb iar, cine strica mai mult in aceasta zona: ciobanii sau turistii?
La Pietrele era plin. Locurile de cort, si asa putine si proaste, erau ocupate. Casutele erau si ele ocupate. Dar am avut noroc sa gasim o camera la Stanisoara. Am fost uimita de conditiile destul de bune oferite pentru un pret nu foarte mare de cazare.
Ziua 6: Pietrele - Valea Stanisoara - Retezat
Ne-am preparat masa de dimineata la primus in fata vilei, urmariti atent de un animalut mic, mic de tot. Nu prea stiu ce soi de soarece e (lumea zice ca ar fi chitcan), dar era tare curajos si simpatic.
Am pornit apoi prin Valea Stanisoara catre Varful Retezat. Ca si in celelalte zile soarele ardea destul de puternic asa ca ne-am bucurat de umbra padurii si de apropierea apei.
Am admirat privelistea indelung :)
intr-o parte
si-n celalta
Si ne-am intors relaxati la Pietrele
20 august 2008
Retezat 2008
Ziua 3 - Pietrele - Lacul Pietrele - Bucura
Ne-am hotarat sa ne mutam tabara la Bucura. Zis si facut. Stiam ca traseul e usurel asa ca planuiam si o urcare pe Peleaga in aceeasi zi. Dar, in loc de 3 ore si jumate pana la Bucura am facut 5. Motivul: soarele puternic care ne-a naucit si ne-a facut sa ne oprim si sa ne ascundem la fiecare colt de umbra. Niciodata pana acum nu mi-am dorit sa ma ploua la munte. Totusi acum mi-am dorit cu ardoare(!) acest lucru.
Abia cand am ajuns in Saua Bucurei au aparut cativa nori... dar eram deja storsi asa ca am renuntat la planul cu urcarea pe Peleaga :(
La Bucura era multa lume... aproape 60 de corturi. Surprinzator (sau nu) cred ca jumatate din ei erau straini. Atmosfera relaxata si relaxanta daca reuseai sa faci abstractie de tantari.
Ziua 4: Bucura - Judele
Ziua a patra a inceput cu acelasi soare puternic si cer fara nori. Asa ca, dati bine cu crema, aceia dintre noi care inca nu eram arsi inca de tot am pornit catre Judele.
Planul era simplu: urcat sa vedem valea de sus...
admirat natura...
si apoi coborat la afine langa unul dintre lacuri.
Va urma
Ne-am hotarat sa ne mutam tabara la Bucura. Zis si facut. Stiam ca traseul e usurel asa ca planuiam si o urcare pe Peleaga in aceeasi zi. Dar, in loc de 3 ore si jumate pana la Bucura am facut 5. Motivul: soarele puternic care ne-a naucit si ne-a facut sa ne oprim si sa ne ascundem la fiecare colt de umbra. Niciodata pana acum nu mi-am dorit sa ma ploua la munte. Totusi acum mi-am dorit cu ardoare(!) acest lucru.
Abia cand am ajuns in Saua Bucurei au aparut cativa nori... dar eram deja storsi asa ca am renuntat la planul cu urcarea pe Peleaga :(
La Bucura era multa lume... aproape 60 de corturi. Surprinzator (sau nu) cred ca jumatate din ei erau straini. Atmosfera relaxata si relaxanta daca reuseai sa faci abstractie de tantari.
Ziua 4: Bucura - Judele
Ziua a patra a inceput cu acelasi soare puternic si cer fara nori. Asa ca, dati bine cu crema, aceia dintre noi care inca nu eram arsi inca de tot am pornit catre Judele.
Planul era simplu: urcat sa vedem valea de sus...
admirat natura...
si apoi coborat la afine langa unul dintre lacuri.
Va urma
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
